Lecții din freelancing – partea nevăzută a freelancingului

Acum o lună sărbătoream 2 ani de freelancing și mi-am promis că voi scrie un articol despre câteva lecții importante, pe care le-am învățat de când sunt freelancer. Sincer, mi-a luat ceva vreme să mă adun și să mă decid care au fost cele mai importante. Aș scrie mult despre pățanii și învățături, dar am ales să mă focusez pe cele mai importante.

1. Libertatea e minunată, dar are două tăișuri.

M-am trezit cu libertatea în brațe la sfârșit de iunie 2023 și simțeam că am renăscut și atunci învăț să merg. A fost destul de copleșitor, când mă uit în spate la emoțiile prin care am trecut. Dar atât de frumos tot acest proces!

Mă simțeam liberă, dar parcă presată de clienți, mă simțeam invincibilă, dar parcă totuși cu teama că nu fac destul de mulți bani, ca să supraviețuiesc. Simțeam că nu trebuie să mă trezesc la 9 să mă loghez pe Teams, dar totuși mă trezeam să mă loghez pe Slack-ul clientului. :))) Eram într-un cerc vicios, pentru că mintea mea încă nu se adaptase la viața de freelancer. Eu eram (încă) angajată. E perfect normal să fie așa. Doar după o vreme mi-am dat seama că am nevoie de o tranziție, trec prin niște etape, care sunt absolut necesare pentru ca viața de freelancer să se așeze și să te poți bucura de ea.

Imaginează-ți tranziția de la angajat la freelacer ca pe un strămoș de-al nostru care a trăit în peșteră jumătate din viață și într-o zi s-a trezit în mijlocul New York-ului. :)) E normal ca atunci când se vede în atâta aglomerație, să se simtă copleșit, pentru că supraviețuirea îi este amenințată. Îi e frică și e tentat să fugă înapoi în peșteră, locul unde se simte în siguranță. E normal să fie nevoie să învețe efectiv cum să trăiască de la 0, altfel nu va supraviețui. Să se adapteze. Să treacă prin niște etape, până prinde încredere că: “Sunt în siguranță acum și mă pot bucura în continuare de viață.” 

Sper că ai înțeles analogia, deși e un exemplu destul de radical. Am vrut să îți ilustrez cât de mult contează felul în care trăim zilnic și patternurile de gândire.

Ce mi se pare important să reții din lecția asta e să nu disperi și să îți dai timp de asimiliare a noii tale vieți. Da, e o nouă viață și trebuie să o tratezi ca atare. Cel puțin, asta e părerea mea, că nu e doar o schimbare job, ci îți schimbi pe de-a-ntregul ritualurile zilnice, felul în care vezi munca, cum te raportezi la oamenii cu care lucrezi, cum arată viitorul, ce faci cu libertatea. Ce faci cu timpul tău, care acum contează și mai mult decât conta înainte ș.a.m.d.

2. Credințele limitative ies la iveală, când faci schimbări majore precum a-ți da demisia și a alege o cale nepavată

Pentru mine așa a fost. Când mi-am dat demisia și am devenit freelancer am fost într-o continuă credință de angajat. Și nu am conșientizat asta decât atunci când am ajuns în vreo 2 burnout-uri. 

Am stat pe gânduri și mi-am dat seama că eu, deși îmi dădusem demisia, înafară de faptul că lucram când voiam, eu nu mă bucuram de viața de freelancer cu adevărat. Adică? Adică nu îmi ofeream timp pentru mine, nu mă bucuram de câte lucruri învăț, nu priveam viața de freelancer ca pe o dezvoltare, ci mai degrabă o supraviețuire, nu călătoream mai mult, așa cum mi-am propus că voi face când voi deveni freelancer și multe altele.

Mă fascinează credințele limitative, pentru că ne arată cât de puternice sunt gândurile noastre și ce schimbări majore putem face, dacă ne schimbăm gândirea. Însă nu despre asta vreau să îți vorbesc în acest articol 🙂 

Ce vreau să îți iei din această lecție e ca mereu să te întrebi ce e important pentru tine, de ce faci ceea ce faci și dacă îți aduce fericire sau nu. Mi-aș dori să fie simplu și odată ce te întrebi, să apară răspunsurile și să conștientizezi tot și basta!

Take your time – e o călătorie care durează toată viața și freelancingul vine cu multe oportunități în care îți poți analiza reacțiile și înveți să te cunoști mai bine.

3. Ești extrovert/ă? Freelancing without a team it’s gonna be fun:) 

Cred că această lecție ți se potrivește, doar dacă nu:

• ești introvert
• vrei să îți dezvolți o echipă ca freelancer, ci să lucrezi singur/ă
• îți place să lucrezi singur/ă

Înainte să plec din corporație, managera m-a întrebat: Iulia, ești sigură că ești pregătit(ă) să fii freelancer? Tu ești sociabilă, apropiată de colegi, te văd mereu într-o echipă, o să-ți fie greu singură.

Desigur că m-a pus puțin pe gânduri, desigur că m-am temut de singurătatea din freelancing, dar dorința de a fi cont propriu predomina și nu m-am lăsat demoralizată. M-am gândit: ei lasă, dacă mă voi simți singură o să găsesc eu soluții! Și am găsit! 🙂

Într-adevăr, în primele luni, mi-a lipsit echipa, mi-au lipsit interacțiunile și jocurile pe care le făceam împreună. Printre primii mei clienți a fost un client care avea un angajat și mai interacționam cu ei, atât cât se putea, dar nu era la fel. Simțeam schimbarea și simțeam tot mai mult nevoia să mă consult cu freelanceri, marketeri.

Așa am început să caut comunități de freelanceri. Eram în toate grupurile de facebook, dar nu erau suficiente discuțiile din online. Îmi doream discuții live și nu aveam pe nimeni din grupul de prieteni cu care puteam discuta despre schimbarea prin care treceam. Ne și mutasem în Alba Iulia, unde nu cunoșteam pe nimeni. Era doar prietenul meu și mama cu care mai povesteam.

Acesta a fost și momentul în care am abordat-o pe Iunieta Sandu, fondatoarea NO.MAD Talks de la București și m-a bucurat enorm să devin ambasador NO.MAD Talks și să încep să organizez evenimente pentru freelanceri și antreprenori la Timișoara. Aveam nevoie ca de aer să mă întâlnesc cu freelanceri, marketeri, antreprenori și evenimentele astea erau ocazia perfectă. 

Ce vreau să reții din experiența mea e să ai în vedere, poate chiar înainte să devii freelancer, că poate să fie o călătorie destul de solitară, însă pentru orice există soluții și hei, poate ești aici, pentru că vrei să faci parte din comunitatea mea și să te conectezi cu alți freelanceri. Nu ezita să îmi scrii și în privat, dacă simți asta. 

4. Motivația pentru care ai devenit freelancer trebuie să fie puternică, altfel riști să te demotivezi repede și sigur

Spunea cineva că primii 2-3 ani din viața unui freelancer sunt cei decizionali, cei în care ești un carusel emoțional și poate interveni demotivația, dacă nu ești bine ancorat în schimbarea pe care tocmai ai făcut-o. Evident, călătoria e diferită pentru fiecare în parte.

Dar ce mi s-a părut util în călătoria mea a fost să îmi repet mereu, mai ales când mă confruntam cu stări de demotivație, de ce am devenit freelancer. 

Demoralizarea intervine atunci când balanța înclină înspre “e mai ușor să fii angajat”. Și dacă acel “ușor” te convinge, există riscul să te întorci de unde ai plecat. 

Sincer, ca o paranteză, cred că e okay și să faci asta, pentru că poate nu ești pregătit/ă să devii freelancer sau poate viața asta nu e pentru tine și acum că ai “testat”, ți-ai dat seama de asta. Să vezi mereu libertatea de a avea opțiuni, din care să alegi ce e mai bine pentru tine. Îmi doresc doar să îți scurtez procesul de a trece prin prea multe schimbări deodată și să fii un pic atent/ă, înainte de a lua niște decizii. Să fii conștient/ă și asumat/ă cu decizia pe care ai luat-o, dar mereu în echilibru. No pressure ?

5. De ce ești freelancer, că freelancingul e ceva nesigur și nu-ți asigură viitorul?

O să încep cu asta: NU trebuie să oferi explicații absolut nimănui pentru felul în care alegi să îți petreci viața. Freelancingul e considerat (încă) o cale nepavată, nesigură și lumea din jur care (poate) trăiește la sigur (vorba vine!) va încerca să te convingă că nu e bine ce faci. Aici nu există un sfat potrivit, dar am să îți spun cum m-am comportat și mă comport eu, când întâlnesc oameni de genul.

În primul an de freelancing, cele mai întâlnite întrebări au fost: “de ce ți-ai dat demisia și ai renunțat la un job bun și sigur?” și “de ce nu te gândești la pensie și la viitorul tău?”. De fiecare dată, am răspuns sincer. ? DAR nu am stat să mă explic prea mult, pentru că n-am avut de ce. Ce îmi iese dacă persoana din dialog zice: “ahaaa, acum înțeleg de ce ai făcut asta”. Un pic de serotonină, că mi-am atins scopul? Lasă!

Suntem diferiți și e normal să avem păreri diferite. Cu unele persoane care erau tăioase nici n-am stat la discuție și am ales pur si simplu să răspund sec: “Asta e decizia mea și acesta e felul în care vreau să îmi petrec viața”. Și asta-i tot! Pleci sau poate reușești să schimbi subiectul :))) 

Lecția mea, din toată șarada de opinii necerute, a fost că e musai să mă înconjor de persoanele care mă apreciază și îmi sunt alături pentru cine sunt, nu pentru ce fac, ce profesie am, câți bani am în cont, câte extravagante sunt locurile unde călătoresc etc. Aceste persoane se vor bucura de fericirea mea și mă vor sprijini. No matter what și punct.

Poate din acest motiv, cercul meu de prieteni a devenit restrâns și inexistent :))) Și e okay să fie așa, pentru că nu mai gândesc la fel și nu mai rezonez cu cine rezonam în trecut.

P.S. Paragraful de mai sus e felul prin care îți spun că sunt în căutare de oameni cu care rezonez :)) Dacă rezonezi cu ce scriu, maaaaybee punem de un cerc de prieteni. 😀 Drop me a message.

—

Cam atât cu lecțiile din freelancing. Ar mai fi multe de zis, dar le las să se mai așeze. Cu siguranță, o să mai urmeze articole pe tema asta. Fie că ești deja freelancer sau plănuiești să devii unul, sper ca aceste rânduri să te ajute. Călătoria e diferită pentru fiecare, dar cred că fiecare lecție încearcă să te învețe ceva despre tine. Pentru mine, freelancingul a fost (și este!) una dintre cele mai bune decizii ale vieții mele. Călătoria doar ce a început cu adevărat…

Hugs,